Palatul Știrbey este una dintre cele mai vechi și mai valoroase clădiri de pe Calea Victoriei din București, fost palat domnesc ridicat în anul 1835, o moștenire istorică veche de aproape 200 de ani.

O dezvoltare a acestei parcele este necesară, dar într-o logică cu totul diferită de cea prefigurată de actualul P.U.Z., o logică având ca punct de plecare adevărul situației de fapt: obiectul intervenției îl constituie Palatul Știrbei, un edificiu neoclasic din prima parte a secolului al XIX-lea, împreună cu fosta sa grădină, nu un teren oarecare, supus unei operațiuni imobiliare curente.

Observații la faza de intenție elaborare PUZ Palatul Știrbey:

1. În planul pus în consultare publică, nu se respectă raza de protecție a monumentului istoric și este afectată imaginea palatului. Palatul Știrbei este clasat monument istoric de grupa A (valoare națională și universală). Deja este încadrat de clădiri mai înalte. Dacă în spatele lui se va construi un complex de 8 etaje, atunci peisajul cultural al zonei va fi mutilat, iar imaginea Palatului grav afectată. Palatul a fost proiectat astfel încât în spatele lui să nu se vadă nimic altceva, tocmai pentru a fi pus în valoare. Pentru a conserva imaginea istorică a Palatului Știrbei și a proteja monumentul, trebuie evitată suprapunerea lui vizuală cu o nouă construcție prin retragerea imobilului din spatele lui la cel puțin 30 de metri distanță, având o înălțime nu mai mare de 25 de metri.

2. Grădina din spate va fi distrusă. Ca toate reședințele de acest tip, Palatul Știrbei a avut în partea din spate a parcelei o mare grădină, care era parte integrantă a ansamblului. Ea apare în planurile vechiului București – începând cu planul Borroczyn din 1844-1846 – și în fotografiile aeriene din 1927; de asemenea, este menționată în relatările multor călători străini. Proiectul propus desființează practic toată grădina și nu mai lasă nici urmă de spațiu verde. Nu e doar o problemă urbanistică, ci una de mediu. Grădina trebuie să rămână verde și deschisă, nu cu substitute care să mimeze respectarea exigențelor urbanistice. Împreună cu anexele de pe str. Constantin Budișteanu, declasate și demolate în 2007-2008, grădina a fost parte din viața palatului și din substanța sa istorică. Dacă se dorește cu adevărat o restituire, ea trebuie să înceapă cu refacerea grădinii Palatului Știrbei, element originar și esențial al monumentului.

3. Grădina din fața palatului va fi și ea distrusă. Proiectul prevede o reamenajare a acestui spațiu care echivalează însă cu desființarea ei și cu ruperea oricărei legături arhitecturale și de încadrare cu palatul. Spațiul plantat dinspre Calea Victoriei și împrejmuirea lui sunt elemente care susțin imaginea istorică și semnificația Palatului Știrbei.

4. Retragerea consistentă de la aliniament a noii construcții în zona ansamblului de arhitectură ”Strada General Constantin Budișteanu”. Pentru păstrarea caracteristicilor și confortului de locuire de pe strada General Constantin Budișteanu (zonă dominant rezidențială, cu regim jos de înălțime și prezența importantă a arborilor), orice nouă clădire trebuie retrasă consistent și limitată la un regim de înălțime similar celui al vecinătății imediate. Același regim trebuie avut în vedere și pe latura de nord a terenului, pentru o relație compatibilă cu casa Crissoveloni-Cantacuzino.

Acestea sunt principalele observații, o analiză mai detaliată concepută de o serie de experți o puteți citi aici: https://tinyurl.com/yaltcnr6.  Puteți trimite observațiile de mai sus la relatiipublice@pmb.ro.

Dacă acest P.U.Z. va fi avizat și aprobat în forma actuală, patrimoniul construit al Bucureștiului va primi una dintre cele mai dure lovituri din ultimii ani.